SOMNUL RAŢIUNII FORULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII ZĂMISLEŞTE MONSTRUOASE NEDREPTĂŢI (PARTEA a II-a)

Citiţi mai întâi PARTEA I a articolului SOMNUL RAŢIUNII FORULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII ZĂMISLEŞTE MONSTRUOASE NEDREPTĂŢI

Continuăm şirul abuzurilor simptomatice cu care a fost sesizat CSM-ul în această cauză:

La data de 11.12.2012 Bivolaru Gregorian a mai reclamat la CSM următoarele:

-    atitudinea profund neprofesională a completului de judecată şi a preşedintelui acestuia faţă de avocaţi, comportament discreţionar, lipsit de respect la adresa lor; desconsiderarea acestora prin atitudine şi limbaj şi ascultarea doar după bunul lor plac, admonestându-i agresiv şi chiar ameninţându-i. (vezi aici)

-      exercitarea funcţiei de judecător cu rea-credinţă, săvârşirea de grave abuzuri: comportament în mod vădit manipulativ faţă de martorii acuzării în vederea obţinerii de declaraţii defavorabile inculpatului Bivolaru Gregorian, în comparaţie cu un comportament deosebit de agresiv, intimidant, ameninţător la adresa martorilor propuşi de apărare, faţă de care s-a folosit în mod evident bine cunoscuta tehnică de manipulare ce este supranumită “ TEHNICA PUMNULUI ÎN GURĂ”.(vezi aici)

SOMNUL RAŢIUNII FORULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII ZĂMISLEŞTE MONSTRUOASE NEDREPTĂŢI (PARTEA I)

Vă oferim în premieră aspecte din RECLAMAŢIILE LUI GREGORIAN BIVOLARU LA CSM, formulate pe parcursul procesului, care însă au rămas fără reacţii. CSM-ul cocoloşeşte judecătorii abuzivi, în loc să îi urecheze. Acestea au fost reiterate de avocaţi şi în cadrul dezbaterilor finale ale dosarului.

  În  data de 8 iunie 2012,  Gregorin Bivolaru a adresat prima plângere către CSM şi a reclamat că:

- instanţa de recurs, atunci când a anulat deciziile anterioare de achitare, a luat în considerare, din proprie iniţiativă, un caz de casare (cel prevăzut în art. 385 pct. 17 din Codul de proc. pen.), fără a-l pune, aşa cum era legal, în discuţia părţilor; 

- totodată a omis să se pronunţe pe motivul de casare (singurul, de altfel) invocat de către parchetul recurent;

-  partea vătămată Dumitru Mădălina a fost audiată chiar la termenul la care a fost dezbătut recursul. Administrarea probei audierii nu a fost pusă în prealabil în discuţia părţilor; mai mult, audierea părţii vătămate în faza recursului nu era legală, dar a fost în mod straniu posibilă;

- nu a fost pusă în prealabil în discuţia părţilor administrarea unei probe depusă de procuror chiar în ziua respectivă – cele 2 mandate de autorizare a convorbirilor telefonice;

- prin decizia de admitere a recursului, instanţa nu s-a pronunţat asupra probelor ce urmează a fi administrate şi asupra unor cauze de încetare a procesului penal, în sensul intervenirii prescripţiei;

O reacție inteligentă, de bun-simţ, la circul condamnării lui Gregorian Bivolaru

Contrastând cu noianul de știri ce repetă papagalicește aberații și scorneli despre MISA și Gregorian Bivolaru, pe ici pe colo mai apare câte un articol care arată că totuși, mai există oameni care gândesc și cu bun-simţ în spațiul publicistic din România. Vă oferim în cele ce urmează un articol postat pe blogul iluzia.org, care spune altceva decât mass-media obedientă, copy-paste practicată în zilele acestea. Felicităm autorul pentru gândirea logică pe care a reuşit să şi-o păstreze în această lume bolnavă, nebună și manipulată din umbră de așa-zișii „iluminațiˮ, în care trăim.

Înainte de articolul propriu-zis, precizăm câteva aspecte. După şirul de abuzuri din judecarea lui Gregorian Bivolaru, era de aşteptat un verdict nedrept dar, măcar de ochii lumii, foarte bine argumentat juridic. Însă metoda şi circul prin care călăii acestuia l-au condamnat sunt realmente şocante. Sentinţa grăbită şi exagerat de dură lasă multe semne de întrebare. Unii s-ar putea gândi că singura ei justificare (având în vedere că presupusa victimă a negat chiar de a doua zi declaraţiile luate la parchet cu forţa, în lipsa avocatului sau a unui părinte, deşi mai avea câteva luni până la majorat) ar fi presupusa ameninţare la adresa judecătorului printr-o scrisoare anonimă care, de altfel, în mod normal trebuia mai întâi investigată şi dovedită şi abia apoi mediatizată. Este greu de crezut că nişte judecători de instanţă supremă nu au aceste noțiuni elementare sau că sunt atât de naivi. Judecătorii susţin că au judecat pe probe şi că nu s-au lăsat influenţaţi de presupusa ameninţare. Partea a doua a afimației este adevărată (sic!), fiind evident că totul nu a fost decât o manevră de culise – în care  procurorul Ionuț Matei a fost implicat – pentru a deturna atenția de la verdictul absurd ce urma să se dea, pentru a-i găsi o „justificareˮ de ultim moment, pentru a acoperi invalidarea toptanului de capete de acuzare atât de vehiculate în presă, tonele de abuzuri făcute pe parcursul cercetării şi judecării, precum şi dosarele de corupţie de la parchet ale judecătorilor (dezvăluite în Lumea justiţiei chiar în săptămâna verdictului).  

Judecatorul Ionut Matei crede ca poate forta justitia suedeza dupa bunul sau plac! (AUDIO)

Efectuarea unei comisii rogatorii nu este o procedura care sa dureze de pe o zi pe alta, insa judecatorul Ionut Matei nu pare sa inteleaga aceasta.

Avand in vedere ca motivul pentru care deciziile de achitare, ce au fost date de tribunalele de la Sibiu si Alba Iulia, au fost casate in mod special pentru ca inculpatul Gregorian Bivolaru sa se poata “apara” – motiv evident absurd! – apare cel putin ciudat refuzul judecatorului de a-i acorda inculpatului exact singura posibilitate temeinica de a fi audiat.

Mai mult decat atat, aroganta dumnealui in ceea ce priveste procedura nu face cinste justitiei romane. Pana una alta, reputatia suedezilor este mult mai buna decat cea romaneasca in acest domeniu…

Fragmente din stenograma sedintei din 23.05.2013:

JUD. IONUT MATEI: In cursul sedintei de astazi au venit in fapt mai multe cai de raspuns din partea Ministerului Justitiei, mai precis o corespondenta cu cineva din Suedia ca aceasta cerere este in lucru la Parchetul general din luna aprilie si ca nu este un caz usor avand in vedere ca Guvernul Suedez a respins o cerere facuta in acelasi dosar in 2006. Acesta este unul din motivele pentru care Parchetul General, probabil de la ei, trebuie sa lucreze cu meticulozitate in procesul de luare a deciziilor. Din nefericire aceasta decizie nu poate fi luata pana maine, adica pana astazi, la termen si nu putem….acestei decizii.

JUD. IONUT MATEI: Si aceasta comisie rogatorie …ianuarie. Ei au stat la Ministerul Justitiei din ianuarie pana in aprilie ca sa intre la Parchetul General unde se vorbeste despre un fel de norme in procesarea acestei cereri pentru ca in 2006 s-a exclus o cerere facuta in acest dosar, facand confuzie probabil cu cererea de extradare care este cu totul si cu totul altceva… atitudinea autoritatilor suedeze …

Judecatorii din "Completul negru" care il judeca pe Gregorian Bivolaru au dosare penale la Parchet - dezvaluiri senzationale in Lumea justitiei

O dezvăluire senzaţională a fost publicată la începutul acestei săptămâni de către site-ul Lumea justiţiei. Pe scurt informaţia senzaţională este aceea că doi dintre cei trei judecători ai completului care îl judecă pe Gregorian Bivolaru au fost cercetaţi de către Parchet într-un dosar penal  pentru acuzaţia de luare de mită în legătura cu favorizarea clanului Cămătarilor!!

 

Dar asta nu e tot. Dosarul penal în care sunt implicaţi zbirii Ionuţ Matei şi Cristina Rotaru are o vechime de cel puţin un an şi jumătate iar acestă informaţie a fost ţinută secretă până acum deşi în mod evident este de interes public pentru că afectează echidistanţa judecătorilor.

 

Mai mult, articolul amintit prezintă şi o rezoluţie NUP (neîncepere a urmăririi penale) semnată de un procuror DNA care decide fără niciun fel de cercetare prealabilă, fără nicio percheziţie, mandat de ascultare a telefoanelor sau altă investigaţie, că cei doi alături de alţi judecatori ai instanţei supreme a justiţiei româneşti nu sunt vinovaţi de mită în dosarul Cămătarilor (cărora le-a fost redusă pedeapsa de la 9 la 2 ani de închisoare). În schimb rezoluţia amintită trimite mai departe la Parchetul de pe lângă ÎCCJ dosarul judecătorilor Ionuţ Matei şi Cristina Rotaru, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi favorizarea infractorului. Autorii articolului acuza pe bună dreptate că existenţa şi perpetuarea acestui dosar constituie un santaj din partea Parchetului. Citiţi rezoluţia mai jos, linkul se află la finalul articolului.
 

Aşa se explică de ce judecătorii din acest dosar s-au comportat ca nişte slugi preasupuse ale procurorilor şi au încercat cu fiecare ocazie să evite cu orice preţ consemnarea imenselor abuzuri realizate de autorităţi pe tot parcursul derulării dosarului MISA. Iată câteva dintre aceste manifestări ale judecătorilor:

La ÎCCJ pseudo-justiţia continuă nestingherită (1)

La ÎCCJ pseudo-justiţia continuă nestingherită (2)

La ÎCCJ pseudo-justiţia continuă nestingherită (3)

SANTAJ? - DNA ii tine la penal pe magistratii din dosarele de coruptie. Judecatorii care l-au condamnat pe ex-premierul Adrian Nastase erau cercetati de DNA pentru mita si favorizarea clanului Camatarilor. Cu putin inainte de condamnarea lui Nastase, judecatorii Ionut Matei si Cristina Rotaru au primit NUP pentru infractiunea de luare de mita, alaturi de colegii lor Luminita Zglimbea, Traian Gherasim si Vasile Alixandri (Ordonanta)

Uluitor! O ordonanta a DNA din 15.11.2011, emisa de procuroarea Carmen Rusu de la Sectia I a DNA, demonstreaza ca numerosi judecatori ai Inaltei Curti, care solutioneaza mari dosare de coruptie deschise de parchetul anticoruptie, solutioneaza asemenea dosare avand la randul lor dosare penale de coruptie la DNA. Cum DNA este parte in dosarele de coruptie, se pune intrebarea cum este posibil ca niste judecatori supremi sa accepte sa judece dosare de coruptie in care DNA sustine acuzarea, fara sa se abtina! Cum este posibil ca DNA, stiind ca are dosare deschise unor judecatori care intra in dosarele in care procurorii anticoruptie au cerut condamnarea unor inculpati, sa mearga pe burta si sa nu ceara respectivilor judecatori sa iasa din dosare, iar in caz contrar sa-i recuze?