SOMNUL RAŢIUNII FORULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII ZĂMISLEŞTE MONSTRUOASE NEDREPTĂŢI (PARTEA I)

Vă oferim în premieră aspecte din RECLAMAŢIILE LUI GREGORIAN BIVOLARU LA CSM, formulate pe parcursul procesului, care însă au rămas fără reacţii. CSM-ul cocoloşeşte judecătorii abuzivi, în loc să îi urecheze. Acestea au fost reiterate de avocaţi şi în cadrul dezbaterilor finale ale dosarului.

  În  data de 8 iunie 2012,  Gregorin Bivolaru a adresat prima plângere către CSM şi a reclamat că:

- instanţa de recurs, atunci când a anulat deciziile anterioare de achitare, a luat în considerare, din proprie iniţiativă, un caz de casare (cel prevăzut în art. 385 pct. 17 din Codul de proc. pen.), fără a-l pune, aşa cum era legal, în discuţia părţilor; 

- totodată a omis să se pronunţe pe motivul de casare (singurul, de altfel) invocat de către parchetul recurent;

-  partea vătămată Dumitru Mădălina a fost audiată chiar la termenul la care a fost dezbătut recursul. Administrarea probei audierii nu a fost pusă în prealabil în discuţia părţilor; mai mult, audierea părţii vătămate în faza recursului nu era legală, dar a fost în mod straniu posibilă;

- nu a fost pusă în prealabil în discuţia părţilor administrarea unei probe depusă de procuror chiar în ziua respectivă – cele 2 mandate de autorizare a convorbirilor telefonice;

- prin decizia de admitere a recursului, instanţa nu s-a pronunţat asupra probelor ce urmează a fi administrate şi asupra unor cauze de încetare a procesului penal, în sensul intervenirii prescripţiei;
 

- decizia prin care s-a admis recursul Parchetului şi prin care s-au casat cele 2 hotărâri anterioare de achitare nu a fost pronunţată  - aşa cum impune legea sub sancţiunea nulităţii absolute - în şedinţă publică, deşi în mod nereal în dispozitivul hotărârii se menţionează acest lucru, iar pronunţarea a fost  amânată de mai multe ori, cu depăşirea termenului legal de 15 zile;

- decizia de admitere a recursului nu a fost motivată;

- pe tot parcursul procesului penal judecătorii care au compus completul de judecată şi mai ales judecătorul Ionuţ Matei, au avut atitudini nedemne atât faţă de părţi, cât şi faţă de avocaţi. Judecătorul Ionuţ Matei practic a abuzat-o verbal şi psihic pe partea vătămată cu ocazia audierii; iar avocaţii din dosar au fost trataţi în mod dispreţuitor, li s-au adresat cuvinte în mod ironic, au fost blocaţi şi li s-au refuzat fără vreo motivare mai multe demersuri juridice.

La data de 20.07.2012, Bivolaru Gregorian a formulat o completare la plângerea iniţială din 8 iunie 2012 în care a arătat că, din adresa nr. 17669 din 20 iunie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Biroul de Informare şi Relaţii Publice, rezultă în mod evident că pronunţarea hotărârii nu s-a făcut în şedinţă publică.

La data de 24.07.2012, el a formulat o nouă completare (la sesizarea iniţială) ce a fost făcută de petent, arătând că doamna judecător Ioana Bogdan a participat ilegal la şedinţele de judecată deşi nu fusese numită prin Decret prezidenţial de către preşedintele României în funcţia de judecător – aşa cum impune Constituţia României - şi, astfel, nu are calitatea de judecător inamovibil.

- Toate sesizările de mai sus au fost adresate simultan şi Ministerului Justiţiei, care la rândul lui (ministerul) a sesizat CSM. Acestea au fost înregistrate în cadrul CSM sub  NR.2641/IJ/2029/DIJ/2012.

La data de 05.09.2012 – CSM răspunde prin Rezoluţie sesizărilor petentului Bivolaru Gregorian.

Răspunsul este numai parţial, întrucât la o parte dintre punctele ce erau conţinute în Sesizările de mai sus a răspuns şi Ministerului Justiţiei (referinţa NR.2641/IJ/2029/DIJ/2012) motiv pentru care decide CLASAREA sesizării formulate de Bivolaru Gregorian; dar nu comunică şi lui Bivolaru Gregorian răspunsul către Ministerul Justiţiei !!!

După numeroase reveniri şi insistenţe ale avocaţilor lui Gregorian Bivolaru, atât către CSM, cât şi către Ministerul Justiţiei, Ministerul Justiţiei comunică în final răspunsul solicitat abia la data de 26.03.2013.  Aşadar se comunică faptul că: sesizarea făcută de Bivolaru Gregorian este clasată deoarece în opinia lor „nu există indicii privind săvârşirea vreuneia dintre abaterile disciplinare”.

La cea de-a doua sesizare a petentului Gregorian Bivolaru s-a răspuns astfel: „Faptul că pronunţarea hotărârii nu s-a făcut în şedinţă publică, nu modifică aprecierile făcute iniţial, publicitatea hotărârii fiind asigurată prin alte mijloace, respectiv prin consemnarea în condica de şedinţe, la dispoziţia publicului în arhiva instanţei.” 

Atragem însă cu această ocazie atenţia asupra următorului fapt esenţial: Codul de procedură penală român prevede în mod expres pronunţarea soluţiei în şedinţă publică sub sancţiunea nulităţii absolute! Or, această neregulă nu poate fi acoperită prin alte modalităţi, neprevăzute de altfel de legislaţia în vigoare.

Referitor la participarea ilegală a doamnei judecător Ioana Bogdan la şedinţele de judecată – CSM prezintă parcursul profesional al judecătoarei. OBSERVAŢIE: nu se pronunţă absolut deloc pe subiectul existenţei sau inexistenţei decretului prezidenţial de numire în funcţia de judecător (condiţie prevăzută atât de Constituţia României, cât şi afirmată de Avocatul Poporului).

REFERITOR la plângerea facută de petentul prin care sesizează comportamenul abuziv al judecătoriilor pe parcursul şedinţelor de judecată din prezenta cauză, răspunsul Inspecţiei Judiciare este că: „Aspectele semnalate de petent nu conturează elementele vreunei abateri disciplinare, ci reprezintă nemulţumiri în legătură cu activitatea de judecată, situaţie care poate fi supusă doar controlului judiciar exercitat de instanţele judecătoreşti”. 

Asta în condiţiile în care Bivolaru Gregorian s-a plâns în mod expres de tratament abuziv sub aspectul conduitei completului de judecată cu privire la avocaţi şi martori, conduită care se încadrează în abaterile disciplinare reglementate expres în art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. 

De altfel, până în prezent nu s-a dat nici un răspuns şi nu s-a făcut vreo investigaţie în această direcţie, deşi aceasta este sarcina de bază a Inspecţiei Judiciare în materie de răspundere disciplinară a magistraţilor.

Citiţi şi PARTEA a II-a a articolului SOMNUL RAŢIUNII FORULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII ZĂMISLEŞTE MONSTRUOASE NEDREPTĂŢI