SOMNUL RAŢIUNII FORULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII ZĂMISLEŞTE MONSTRUOASE NEDREPTĂŢI (PARTEA a II-a)

Citiţi mai întâi PARTEA I a articolului SOMNUL RAŢIUNII FORULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII ZĂMISLEŞTE MONSTRUOASE NEDREPTĂŢI

Continuăm şirul abuzurilor simptomatice cu care a fost sesizat CSM-ul în această cauză:

La data de 11.12.2012 Bivolaru Gregorian a mai reclamat la CSM următoarele:

-    atitudinea profund neprofesională a completului de judecată şi a preşedintelui acestuia faţă de avocaţi, comportament discreţionar, lipsit de respect la adresa lor; desconsiderarea acestora prin atitudine şi limbaj şi ascultarea doar după bunul lor plac, admonestându-i agresiv şi chiar ameninţându-i. (vezi aici)

-      exercitarea funcţiei de judecător cu rea-credinţă, săvârşirea de grave abuzuri: comportament în mod vădit manipulativ faţă de martorii acuzării în vederea obţinerii de declaraţii defavorabile inculpatului Bivolaru Gregorian, în comparaţie cu un comportament deosebit de agresiv, intimidant, ameninţător la adresa martorilor propuşi de apărare, faţă de care s-a folosit în mod evident bine cunoscuta tehnică de manipulare ce este supranumită “ TEHNICA PUMNULUI ÎN GURĂ”.(vezi aici)

-        neconsemnarea întocmai a declaraţiilor de martor; limitarea drastică şi nesusţinută juridic a întrebărilor avocaţilor; au existat momente inadmisibile în care judecătorul Ionuţ Matei şi-a ieşit din fire şi a dat dovadă de o totală lipsă de neutralitate. (vezi aici)

-        respingerea în mod evident ilegală a excepţiilor de nulitate absolută ca fiind inadmisibile, ca fiind tardiv solicitate, deşi conform Codului de procedură penal român acestea pot fi formulate oricând în timpul procesului penal; (OBSERVAŢIE: ele au fost formulate de la primul termen de judecată şi au fost reiterate ulterior de fiecare dată).

-        nepunerea în discuţia părţilor a tuturor cererilor formulate de către părţi şi a chestiunilor ridicate din oficiu de către instanţă; ignorarea efectivă ce era de fapt abuzivă a unora dintre solicitărilor avocaţilor şi nepronunţarea asupra lor în încheierile de şedinţă.

-         timp de mai mult de 6 luni instanţa nu s-a pronunţat asupra cererii audierii lui Bivolaru Gregorian prin Comisie rogatorie în Suedia.

La această sesizare CSM NU A DAT NICI UN RĂSPUNS PÂNĂ ÎN PREZENT deşi au trecut mai mult de 6 luni –  termenul legal pentru prezentarea unui răspuns fiind de 30 de zile.

La data de 14.12.2012, Bivolaru Gregorian a mai reclamat faptul că:

-        completul de judecată care a dispus casarea hotărârilor de fond şi de apel nu a respectat îndatorirea de a se abţine în sensul că acelaşi complet a rejudecat cauza pe fond după casare şi a judecat contestaţia în anulare formulată de Bivolaru Gregorian împotriva deciziei de casare dată tot de acelaşi complet, încălcând astfel prevederile legale referitoare la incompatibilităţi. Mai precis, s-a reclamat faptul că acelaşi complet a judecat mai întâi recursul în Dosarul nr. 405/85/2005, dispunând Decizia de casare nr. 1131 din 12.04.2012, apoi a intrat în aceeaşi compunere şi în rejudecarea pe fond (prezenta cauză) şi au judecat în data de 17.01.2013 şi contestaţia în anulare formulată împotriva aceleiaşi Decizii nr.1131/12.04.2012.

Nici la această sesizare CSM NU A DAT NICI UN RĂSPUNS PÂNĂ ÎN PREZENT, deşi au trecut mai mult de 6 luni, in conditiile in care termenul legal pentru prezentarea unui răspuns este de 30 de zile.

La toate aceste situaţii expuse mai sus în mod sumar, trebuie reţinut şi faptul că Gregorian Bivolaru a primit azil politic în Suedia prin sentinţa dată de CURTEA SUPREMĂ A REGATULUI SUEDIEI tocmai datorită neregulilor şi abuzurilor pe care judecătorii suedezi le-au constatat a fi avut loc în pregătirea şi administrarea probelor în această speţă, în România. Aceste nereguli şi abuzuri au dus la concluzia expresă nu numai că lui Bivolaru Gregorian nu i se va putea asigura un proces echitabil în România, ci şi că însăşi viaţa sa este pusă în pericol în România.

           

În orice societate din toate timpurile vom regăsi anumite principii fundamentale. Acestea sunt principii care trebuie protejate cu orice preţ şi nu poate fi  permis niciodată ca ele să fie în mod flagrant şi adeseori încălcate. Unul dintre aceste principii esenţiale, ce rămâne de o de o importanţă majoră în orice societate modernă, este următorul: O PERSOANĂ CARE IA O DECIZIE – în felul ei fundamentală - ASUPRA ALTEI PERSOANE TREBUIE SĂ FIE IMPARŢIALĂ! Orice suspiciune, oricât de mică ar fi aceasta, referitoare la absenţa parţialităţii trebuie să fie rezolvată printr-o procedură rapidă şi legală înainte ca orice decizie să fie luată în instanţă. Aceasta este cerinţa firească a oricărui cetăţean al unui stat democratic, civilizat.

Este oare respectat aşa cum se cuvine acest principiu în procesul la care facem referire aici? Toate faptele prezentate arată că în acest proces au rezultat cel puţin 5 plângeri către CSM ce pun în mod serios în discuţie imparţialitatea şi corectitudinea lui, cu atât mai mult cu cât chiar aceste plângeri nu au fost tratate nici chiar de către CSM în conformitate cu procedurile legale!

Considerăm că în nici un sistem juridic european, democratic, nu poate fi acceptată o decizie fundamentală a curţii înainte ca toate sesizările sau plângerile ce vizează imparţialitatea sau corectitudinea procedurii să fi fost soluţionate.   Se doreşte oare să apară un sistem juridic corect, democratic şi imparţial în România? Este de demn de acceptat un sistem asupra căruia deja planează suspiciunea incorectitudinii?

Credem că acestea sunt unele întrebări pe care orice persoană de bună credinţă ar trebui să şi le pună în contextul juridic actual.